Alaptare

EuMama.ro si ProMAMA Center te invita la concurs!

Intra acum si raspunde la intrebare.


Concursul se desfasoara in perioada 6 - 27 iunie 2011. ProMAMA Center va alege 1 castigatoare, pe baza raspunsului adaugat.

Premiul este 1 sedinta gratuita de Gimnastica si Masaj pentru Bebelusi.


p.s Castigatoarea va fi anuntata aici si prin e-mail.

Buna ziua!

Pentru mine a fost o reusita faptul ca am reusit sa trec peste neplacerile create de ragade si mastita din primele saptamani dupa ce am nascut-o pe Maria. Imi doream sa alaptez macar cateva saptamani si au trecut 7 luni jumate si inca alaptez :). Desigur e o mare bucurie si implinire cand imi vad puiul satul si fericit.

ilinca implineste azi 7 luni si ador cand se cuibareste la pieptul meu!  mainile ei calde si grasune ma imbratiseaza, mirosul ei de copilas crud ma imbata - sper sa-mi amintesc momentele-astea toata viata!

Darius implineste pe 21 luna aceasta 11 luni si parca ieri l-am nascut...il alaptez de cate ori doreste...imi salta inima de bucurie cand il vad sanatos si bine intremat...si acum imi suna in minte vizita dr de familie la 7 zile...care m-a intrebat...unde-i carnea de pe picioruse (asa slabut era)..si cum mi-a venit laptele..cum baietelul meu a luat in greutate neasteptat de bine...acum la 11 luni e un copilas vanjos si sanatos...si mai ales voios...si asta numai datorita alaptarii.E un moment unic..si daca voi mai avea vreun copilas am sa ma straduiesc sa-l alaptez cat mai mult!

Pentru mine alaptarea prezinta un lucru deosebit si minunat.Consider ca e un dar dat de Dumnezeu prin care se creaza o legatura speciala intre mama si copilas. Am 2 fetite pe care le-am alaptat cu mare drag , lucru pentru care am facut sacrificii, zic eu. Pe prima am alaptat-o 10 luni iar pe a doua doar 7 luni jumate. Desi am inceput lucrul cand pitica avea 3 luni,si avand un job care imi permitea sa dau o fuga pana acasa la intervale regulate ,fiind destul de aproape de casa, am reusit sa o alaptez pe micuta exclusiv la san pana la varsta de 5 luni. Nu va povestesc cat de obosita eram de fuga continua in care ma aflam dar ma linisteam cu gandul ca ingerasul meu primeste ce e mai bun si mai sanatos.

Din pacate nu toate mamicile reusesc sa alapteze mult timp, eu am alaptat doar 3 luni,adevarul este ca era destul de obositor prima luna cand se trezea noaptea de 2 ori, pe urma din fericire il alaptam doar ziua.Normal ca sunt unele dintre cele mai frumoase momente alaturi de piticul tau cand il vezi cum mananca si daca nu vine laptele iti mai trage si una :)) la 2 saptamani mi-a dat cu pumnul lui ala mic in san chiar ma durea :( . Din fericire a crescut sanatos si fara laptele de mama. 

Alaptarea...in primele 3 luni de viata a fetitei mele alaplarea mi se parea cea mai grea, dureroasa..invocam legea compensatiei, imi spuneam ca da, am avut o sarcina si o nastere usoara, iar cu alaptarea nu e usor deloc. Alaptam din 3 in 3 ore si de multe ori imi dadeau lacrimile de durere pentru ca efectiv nici un unguent nu isi facea efectul si ajunsesem sa am rani  la mamemoane si sa suport cu greutate vreo haina pe mine..insa nu am renuntat la alaptare pentru ca mi se parea firesc sa continui alaptarea. Si in sfarsit, dupa 3 luni de supliciu pielea pur si simplu mi s a tabacit:)) si am inceput sa ador felul in care fetita mea se cuibarea la piept si sugea in timp ce cu o mana ma mangaia pe celalalt san. Si uite asa la 8 luni jumatate am ajuns sa ne bucuram impreuna de alaptare _  pe fetita o linisteste si o hraneste, iar eu ma simt minunat caci o simt in siguranta langa mine,  iar cand suge si isi ridica privirea la mine ii zambesc ochii si eu pur si simplu ma topesc!!! Deci ..alaptarea...sau de la agonie la extaz.

acum 7 luni jumate mi-am hranit pentru prima data puiul;a fost o dorinta imensa de-a mea sa il hranesc la san..in fiecare zi ma rugam sa am lapte.la inceput nu a fost usor, recunosc,..dureri..oboseala..regim...dar timpul a trecut..si acum ma rog sa am acest dar cel putin un an de acum inainte.e un sentiment unic..nu am cuvinte sa il descriu...ii multumesc lui D-zeu pentru acest dar!

maya  face astazi 6luni !! la inceput mi-a fost tare greu sa alaptez desi mai am un copil !!! la baiat nu am reusit sa ii dau decat 1luna apoi din cauza migrenelor am ramas fara san !! maya suge si acum ! e un sentiment  greu de explicat   !! sunt foarte bucuroasa ca atunci cand vede sanul incepe sa rada  ,  sotul meu sa uita mirat la ea  iar fratiorul e tot  mai fericit ca are o surioara ...sotul cand vede cat  e  de  fericita   o   intreaba  daca are nevoie de bidonasul de lapte !! va dati seama astia  fiind  sanii  mei !!!!imi pare tare rau ca nu am alaptat mai mult si la baiat ,nu am stiut pre multe ,nu eram informate ,eram o mamica tanara ,aveam 21 de ani !! am implinit 21 de ani in maternitate !!!!!!

E GREU , DAR E MINUNAT!!! AM UN COPILAS SANATOS DATORITA LAPTELUI DE LA SANUL MAMEI LUI. YANNIS AL MEU MANANCA FOARTE BINE DE LA SAN. NU DORESTE APA, NU DORESTE CEAI, DAR SANUL MEU IL POFTESTE POT SA SPUN.E FERICIT CAND A TERMINAT DE PAPAT LA SAN SI DA DIN MAINI SI PICIORUSE DE BUCURIE, APOI ADOARME SINGUR.LA INCEPUT SI NOI AM AVUT RANI SI COJBITE FOARTE DUREROASE, PLANGEAM CHIAR CAND TRAGEA EL CU PUTERE SA VINA LAPTELE. A TRECUT TIMPUL INSA SI CU FOARTE MULTA RABDARE SI INDELUNGA RABDARE SANII SI-AU REVENIT , COJBITELE AU DISPARUT SI SENTIMENTUL PLACUT  DE A-L ALAPTA PE BEBE AL MEU E MINUNAT!!!! RECOMAND TUTUROR MAMICIOR SA AIBE RABDARE LA INCEPUTUL ALAPTARII, URMEAZA MOMENTE PLACUTE ALATURI DE COPILASII CARE SUNT HRANITI DE LA SAN.( si inca ceva, copilasii alaptati la san se imbolnavesc mai greu...)

antonia fetita ma face peste 2 zile 6 luni..in tot acest timp de cand mananca la san este un copil sanatos, frumos, voios si plin de surprize..suntem ca un tot unitar cand o alaptez, impreuna formam un intreg...avem o legatura speciala..si toate astea datorita alaptarii la san..daca voi continua sa am lapte, o voi lasa la san pana la varsta de 2 anisori...daca nu va manaca in timpul zilei, macar noaptea sa o am la san...incurajez toate mamicile sa alapteze..este cel mai minunat moment...sanatate la totii bebii si mult lapte la mamicile lor!!

Am un baietel de 2 luni sanatos, cuminte si vioi care reprezinta totul pentru mine. Mi-am dorit foarte mult sa il alaptez si Dumnezeu mi-a dat acest dar pentru micutul meu. Alaptatul este momentul in care toata dragostea mea se indreapta spre el, iar micutul prin privirea lui gingasa raspunde cu aceeasi dragoste. Alaptatul este momentul unic in care doar mama si bebelusul stiu ce simt...este o traire pe care nu o poti descrie...este in acelasi timp o bucurie imensa insa este si un moment in care bebelusul se hraneste si creste sanatos. In timpul alaptatului se produce o legatura intre mama si bebelus care nu va disparea niciodata....

Fetita mea are aproape 7 luni si o alaptez si acum,lapte este din belsug, dintr-un san suge si tasneste si din celalalt.Cand am pus-o pentru prima data la san,si am simtit-o cum trage, m-am simtit binecuvantata ca imi pot hrani copilasul.Si acum cand o iau langa mine si o pun la piept, imi mangaie sufletul cand o vad cum isi mangaie titica (doar este a ei).Intre femeile si copilasii alaptati se creeaza o legatura speciala,ceva ce nu se poate descrie in cuvinte,ceva ce doar noi si puiutii nostri simt.Mi-e imi este tare drag si acum, cand o vad cum suge, e ca un iedut nevinovat.Incurajez toate mamicile sa-si alapteze puiutii pentru ca laptele de mama este mana cereasca pt copilasii lor

Alaptez si eu de 1 an deja.. tocmai ce-a fost ziua piticului si inca nu da semne ca ar renunta. Si stie el ce stie.. cum sa renunte la ceva bun si sanatos, ce are mereu temperatura potrivita.. si care se gaseste daca sta in bratele mamei :) Mie mi s-a parut mai usor sa alaptez decat sa ma trezesc sa fac biberoane... sa stau cu teama ca e prea cald, e prea rece.. e prea mult, e prea putin.. cand venea ora de papa, dadeam tricoul la o parte (oriunde si oricand) si gata masa. Unii ar zice ca e sacrificiu sa stai mereu la cheremul celui mic, cand trebuie sa manance.. dar eu zic ca merita. Eu l-am purtat in pantec si-am avut grija sa mananc sanatos ca sa se dezvolte bine.. si apoi sa-l las pe mana altora, sa-i dea lapte praf si cine mai stie ce..? Nu, e al meu si am grija de el cum stiu mai bine.. si asta inseamna alaptatul.

Am citit in timpul sarcinii despre alaptare si mai mult nu mi-a trebuit.. trebuia sa alaptez cu orice pret si cred ca informatiile adunate m-au ajutat sa-l pozitionez cat de cat corect la san, sa nu fac rani, sa nu fac mastita si sa fie o placere alaptatul pentru amandoi. E foarte usor sa renunti daca nu ai sprijin in cei apropiati - sot, parinti, socri sau prieteni, pentru ca mai mereu se gaseste o "binevoitoare" care-ti da sfaturi si cand bebelusul plange sigur e din cauza faptului ca n-ai lapte bun, n-ai lapte destul si altele. Daca cedezi si sunt sanse s-o faci din cauza oboselii, a schimbarilor hormonale si a lipsei de incredere in intuitia ta.. chiar poti pierde laptele. Eu sper ca toate viitoare mamici si proaspete mamici sa aiba incredere in intuitia lor si sa stie ca ele sunt cele mai bune mamici pentru bebelusii lor. Si cand simt ca ceva nu e in regula sa intrebe medicul si daca nici atunci nu sunt linistite.. sa mai intrebe unul :)

Bogdan,baietelul nostru,implineste peste doar 9 zile 1 anisor,mai exact pe 18 iunie si papa lapitic cu o mare,mare pofta.....este "indragostit"asa cum ne place noua sa spune!.Cand s-a nascut,la maternitate a adus ceai si laptic in biberoane,pana ne venea noua mamicilor laptele,dar Bogdan a refuzat categoric,,,a asteptat lapticul de la pieptul lui mami! Am simtit o bucurie imensa,cand am simtit cum cu gurita lui mica si dulce se hranea la pieptul meu!Chiar este o binecuvantare de la DUMNEZEU,sa iti poti alapta copilul,este cel mai mare dar oferit copilului!Acum m-am convins ca laptele de mama este cel mai bun,cel mai sanatos,il apara de boli,pana acum a fost doar de 2 ori racit si niciodata nu a facut febra! Este atat de fericit la piept,cu o manuta tine pieptul,cred ca de frica sa nu fuga,si cu cealalta manuta ma mangaie...ma topeste! Chiar si acum la aproape 1 anisor,manaca ca in primele luni,,,aproape exclusiv la san,nu ii place mancarea mai deloc!Este foarte bine dezvoltat,chiar ne miram cum este atat de bucalat,daca el papa numai piept si mancare mai deloc! Acum ca e mare stie unde gaseste ce ii place cel mai mult si isi i-a singur papica:)! Acum cateva zile eram in parc,il tineam in brate si vorbeam cu o prietena,si intr-o fractiune de secunda mi-a dat bluza intr-o parte si s-a "cuplat" la papa,in vazul celor din jur! Acasa cand il alaptez ma invarte ca un titirez,ca sa pape din amandoua,trage de cateva ori dintr-una,fuge la cealalta,atat de fericit ! ESTE MINUNAT SA FII MAMA SI O MINUNE SA ALAPTEZI !!!

ESTE CEA MAI PUTERNICA LEGATURA DINTRE MAMA SI COPILAS,ALAPTAREA ESTE CEL MAI MINUNAT LUCRU CARE NI L-A LASAT DUMNEZEU NOUA MAMICILOR,PENTRU MINE ESTE O IMENSA BUCURIE CAND PUIUL MEU SCUMP VREA SA FIE ALAPTAT.DESI ARE 1 AN SI 5 LUNI INCA TANJESTE DUPA LAPTELE DE MAMA,IAR PENTRU MINE ESTE O IMPLINIRE SUFLETEASCA SA-I POT OFERI CEL MAI BUN SI SANATOS LAPTE,DORESC CA TOATE MAMICILE SA AIBA PARTE DE ACELASI SENTIMENT PLACUT K SI MINE!

Alaptarea a fost cea mai frumoasa perioada de cand am devenit mama pentru a doua oara.

eu cred ca Dumnezeu ne-a dat noua, femeilor acest dar, de a putea alapta doar noi copiii la san, deoarece ne ofera atat o legatura infinita plina de stimuli fata si dinspre copil. Si mai este ceva: momentele alaptarii sunt printre putinele momente de odihna, fara posibilitatea amanarii. Stim cate au mamicile de munca, iar eu am considerat in 90% din cazuri binecuvantata aceasta pauza. Daca ar fi putut tati sa alapteze, cu siguranta ma duceam la treburile gospodaresti si il lasam pe el sa-i dea papa lui bebe:)

Alaptarea este ceva miraculos ai puterea de ati hrani pruncul prin cea mai buna cale pe care Dumnezzeu a lsat o,e ceva divin.Fiul meu are 5 luni si cum ne a alintat o ''gagica'' e cat un ''sac de cartofii''e mare si voios.Sunt periode cand imi dau lacrimi de bucurie cand se cuibareste la pieptul meu atunci cand il iau in brate si ii dau sa pape,si ma strange cu manuta lui grasuta de san,si ma mai musc din cand in cand ca avem deja dintisorii dar nu are nimic ca IL IUBESC ENORM si cand stiu ca pot sa il si alaptez bucuria e si mai mare,urasc femeile care spun ca nu alpteaza din cauza ca li se lasa sanii RUSINE tuturor care spun asta.
 

Ador sa alaptez mai ales ca fetita mea are deja 8 luni si jumatate si inca o alaptez pe langa mancarea diversificata pe care o ofer ingerasului meu,e o minune sa ai un copil pe care poti sa il alaptezi stiind ca este cea mai importanta masa a bebelusului,o iubesc pe fetita mea enorm de mult si vreau sa o alaptez cat de mult se poate ,e un miracol si o minune in acelasi timp date de Dumnezeu noua celor mai binecuvantate femei

Inainte sa nasc m agandeam si imi doream sa alaptez pentru ca mi se pare normal si natural; la fel am vrut sa fie si nasterea, dar nu s-a putut (puiutul meu a fost mare si dr. nu a vrut sa-si asume raspunderea pt. nasterea naturala). Auzisem ca la nasterea cu cezariana laptele vine mai greu, ca s-ar putea sa nu vina chiar si o saptamana... Dar in prima zi, cand asistenta m-a intrebat daca vreau sa imi aduca copilul sa il pun la san, m-am surprins ca cata hotarare am spus "da, aduceti-l". Si l-am pus la san si... minune, aveam laptic. Si mi s-a parut MINUNAT sa il am la san si sa il alaptez, fara probleme. A doua zi a stat 3 ore la san si tot sugea cate putin, iar eu nu am vrut sa il iau de la san :)); pana mi-a spus o asistenta ca nu are nevoie si nu trebuie sa stea toata ziua la san :)). Si am alaptat apoi un an, chiar pana sa implineasca puiutul meu un an. Si m-am bucurat si am multumit de nenumarate ori ca am lapte si ca pot sa-i dau; si nu mi s-a parut un chin nici atunci cand am avut ragade, in primele zile - mi s-a parut o binecuvantare! Apoi, inainte de un an, laptele era tot mai putin, pt. ca puiul manca ziua papa, doar dimineata si seara la san, apoi doar seara... si asa incet, fara probleme si plansete, am inlocuit laptele la san. Si din nou m-am bucurat ca fost fost un proces natural, faraefort si fara plasete.

Vreau sa va spun ca eu cred ca lucrurile pot decurge natural, ca puterea naturii este foarte mare si ca atunci cand vrem si credem fara rezerve sau temeri ca putem sa ne alaptam copiii, o putem face si ca este primul lucru minunat de care are parte o mama, primul din cele multe de care o mama are parte de-a lungul vietii!!

Tudor-Iustin a venit pe lume atunci cand nimeni nu se mai astepta, ca o minune, dupa 13 ani. Il asteptam, dar nu aveam parca curajul sa sper, iar atunci cand i-am simtit primele zbateri de aripi in interiorul pantecului mi-am dorit cu toata fiinta mea sa il pot tine la san, sa-i dau prin laptele meu tot ce a adunat fiinta mea mai bun. Printr-o intamplare nefasta, cu fratii lui (gemeni, bivitelini, fata si baiat care acum au 13 ani) nu mi-am putut exprima dragostea alaptandu-i, iar acesta a fost marele meu regret si imi spuneam in sine-mi ca mi-as dori inca un copil macar pentru aceasta experienta unica si minunata de a alapta fiinta care vine prin tine...se pare ca mi-am dorit cu atata ardoare, incat Legile Spiritului nu s-au dezmintit si mi-au trimis acest inger balai, fluture cu aripi calde, pentru a ma implini ca femeie si a ma desavarsi ca mama.

Bineinteles ca n-a fost usor nici de asta data, dar la 37 de ani nu mai esti un copil, nu te mai sperie orice si mergi pe drumul tau orice s-ar intampla. Laptele a inceput sa vina dupa 4 zile, timp in care medicii si asistentele imi tot repetau ca este imposibil sa nu se fi instalat deja, doar medicul meu ginecolog, Dr.Laurentiu Pechi - un mare suflet, un adevarat inger pazitor - ma linistea spunandu-mi ca voi avea lapte, doar ca procesul dureaza uneori chiar si o saptamana. Dupa o portie zdravana de plans in hohote, simtindu-ma inutila in fata copilului meu, dupa cateva cutii de Galactogil (granule), dupa 3 zile de Galactofor (pastile) mi-am simtit puiul fericit la san.

Femei ce vreti sa deveniti Mame, orice s-ar intampla, nu va lasati prada neputintei si gandurilor negre, luati-va puiul in brate, atingeti-i usor obrazul cu sanul vostru daruitor, uitati-va la el cu toata dragostea, fiti acolo prezente fara a va lua privirea de la imaginea asta pe care o veti purta cu voi, ca cel mai de pret dar, intraga viata si lasati rauri de lapte cu dragoste sa vina dinspre voi spre fiinta care va umple gandurile si viata...Merita sa fii Mama, macar pentru aceasta unica si de nepretuit experienta...

fetita mea are 5 luni si jumatate si cu siguranta o voi alapta pana la 1an si jumatate.In momentul alaptarii fiori de fericire,implinire,dragoste si multe alte sentimente care pana atunci mi-au fost straine imi impanzesc inima,sufletul,trupul,parca zbor.Nimic nu poate fi mai patrunzator decat manuta aceea mica care-ti atinge sanul in momentul in care gurita aceea mica trage cu putere gafaind usor ,si la inceput pare ca nu se mai satura.Ce poate fi mai placut decat puiutul tau atat de aproape de tine 'papa' si usor ,usor ochii i se inchid ca in scurt timp el sa doarma profund.Nimic pe aceasta lume nu poate inlocui sentimentele,fiorii care te cuprind atunci cand iti alaptezi puiul.Nu exista eu nu pot alapta sau eu nu am avut lapte,ci numai eu nu am avut rabdarea :

-sa invat impreuna cu copilul meu cum sa-l alaptez

-sa astept o lactatie suficienta copilului meu

Daria a implinit azi 1an si 2 luni si este un copil foarte iubit si dorit. A fost minunea care in sfarsit a aparut in viata noastra la 34 ani.  Una din marile  bucurii,  e cand papam laptic. Inca de micuta, cand o intrebam "vrei tzatza?" i se lumina fata si radea. Pe masura ce a crescut a invatat si sa raspunda la intrebare: "hai da-i, da-i!". Acum, dupa 1an si 2 luni cand vrea sa pape lapte ma striga ea :"tzatza, tzatza". Ne bucuram impreuna de aceste momente unice si as vrea ca timpul sa treaca  mai incet sa nu fim cat mai mult una langa alta. Cand e la piept o alint si ii trec maina prin par, vorbesc cu ea si ma rasplateste cu zambete si a inceput sa ma alinte si ea cu manutele ei micute.  Mi se umple sufletul de bucurie si emotie, in special cand e la san si ii multumesc lui Dumnezeu pentru minunea asta.

Pe puiutul meu o cheama Miruna si peste cateva zile face 10 luni...Mami a avut laptic din timpul sarcinii (colostru) gratie unei vecine binevoitoare care a invatat'o sa'si faca masaj la sani seara sub dus..eventual pt prevenirea dopurilor. Am nascut prin cezariana (lipsa de dilatatie, plus cordon ombilical invartit de 4 ori in jurul gatului fetitei) si am avut placerea s'o pun la san imediat...din pacate nu mi'au lasat'o mult pt ca inca regurgita lichidul...Abia a doua zi la pranz (dupa 24 de ore de la nastere)am reusit s'o pun sa manance cu adevarat ...Surpriza a fost mare pt tati..cand a venit in vizita ne'a gasit papand laptic de la mami.Am inca foarte mult lapte, chiar daca mananca si mancare si am grija ca dupa fiecare masa sa'i dau completare lapticul meu.Imi doresc s'o alaptez cat mai mult si sunt convinsa ca voi reusi!!Pentru Miruna e o distractie enorma cand papa la tzatzica pt ca face ghidusii...apasa cu degetelul de sfarc..si se stropeste toata pe fatza..si radeeeeeeeeeeee...hihihi...Apoi, cand ii e prea somn si asteapta tzatzica nici nu mai are rabdare incat e in stare sa suga prin bluza..:))) deschide guritza..si asteapta lapticul, dar prin bluza..:)))Alaptatul e legatura cea mai stransa dintre pui si mama, indescrivibil...Numai o mama stie ce simte cand puiul se cuibareste la sanul mamei,cautand  numai protectie.Va pupa o mamica fericita a unui ingeras frumos si sanatos!

alapataul la noi este o placere!

desi avem decat 1 luna suntem indragostite una de cealalta. cand incepe sa gungure organismul meu o simte si isi da drumul la provizia de laptic si cand o pun p fetita la piept e atat de pofticioasa si dragalasa incat imi vine si mie sa mananc, dar din ea, din fetita mea cea dulce.

imi place sa spun ca atunci cand e ora de papat eu sunt pe "senzori" deoarece laptele curge, desi sunt la distanta de ea, iar cand sunt langa ea o vad cum da din manute si se bucura si cateodata zambeste si in timp ce papa.

credeam ca daca mananca asa cate putin,nu o sa ia in greutate, dar fetita mea cea scumpica, creste vazand cu ochii, si ma intreb: "are latele meu tot c ii trebuie ei?", si tot eu imi raspund: "sigur ca are altfel plangea de foame si nu se vedea asa bine ca a crescut."

in concluzie: alapatul este cea mai mare placere atata timp cat ii pui la san cu toata dragostea

Pentru mine si puiul meu alaptarea a fost inca de la inceput minunata. Nu am avut nici un fel de probleme cu alaptatul, el a stiut sa suga din prima clipa. Ne-am descurcat minunat amandoi. Acum are aproape 8 luni si-l alaptez cu aceeasi daruire ca la inceput. E un miracol ca pot hrani un omulet, omuletul meu! :)

Alaptarea a DEVENIT o placere pentru mine si bebelina mea... Folosesc si accentuez acest verb pentru ca, in majoritatea cazurilor, in prima perioada postp partum mamicile se confrunta cu emotii, trairi, ragade, nopti albe, vise, rataciri si stari contradictorii.

In cazul meu, bebelina a stiut ce are de facut chiar de la prima noastra intalnire. Avea sase ore de viata si era adorabila la sanul meu. Eu stiam teoria, ea stia practica. Fiecare ne-am implicat asa si atat cum ne-am priceput :).

Apoi a urmat saptaman neagra: cea a ragadelor, a haosului, a cautarilor laptelui formula la farmaciile non stop, in miezul noptii, a mulsului la pompa, a mulsului manual pentru ca laptele capatase culoarea purpurie :) de la ranile sanilor mei.

Si tot asa, cred ca as putea povesti fiecare etapa din mersul nostru impreuna, in viata de pana acum, in timpul petrecut in minunatul proces al hranirii pruncului....

La aproape sapte luni de la incepului Odiseei alaturi de bebe, am ajuns sa ne cunoastem atat de bine rolurile. Alaptarea e dincolo de procesul de htanire in sine. Alaptarea este sursa de dragoste, de alint. Este sursa de alinare, de calmare. O sursa inegalabila de sanatate si vigoare, pentru bebelus. Este comuniunea mama-copil. Este clipa petrecuta seara, inainte de culcare. Este trezirea instictiva a bebeluslui, cand ii este foame in miez de noapte, cand mama il aude sau doar il simte, inainte de primul scancet. Este zambetul de dimineata cand micul dejun oferit de mamica il face si mai prietenos, bebelusul raspunzand, la randul lui, cu multa veselie in zorii zilei.

Pentru mine alaptarea este un proces complex. E un set de trairi, are diverse roluri si il vad parte din ideea de a da nastere unui copil. Mai intai ti-l doresti, apoi el vine natural pe lume, il hranesti la sanul tau, il cresti...

Deci sa lasam natura sa isi urmeze cursul, caci ce poate fi, peste ani, mai frumoasa decat amintirea copilului tau care se cuibarea la pieptul tau?... :)

Darian a venit pe lume acum 9luni si tot asaca si voi imi doream sa-l alaptezi cu foarte multa ardoare.In maternitate a fost un chin ca nimeni nu te incuraja,dar acasa cand am venit a fost o placere pt ca laptele a venit o data cu starea mea de liniste.Asa ca nu trebuie sa va dezamagiti si sa luptati pt lucrul acesta in primul rand pt ca este o placere si o minune,iar apoi pt ca este o legatura pe care nimeni nu o poate desface.

Pentru mine si bebelusul Stefania  de 6 lunisoare este cel mai pretios moment, cand ca o strengarita imi cauta piaptul si isi infige gurita mancand cu pofta. Este momentul nostru de liniste dar si de joaca fiinda ea rade si ne mangaiem una pe alta.Asa o iubire intre noi nu mai exista,  totul e foarte emotionant  si as tine-o in brate o vesnicie

Salutare mamicilor. SI pentru noi alaptarea este o placere, un moment de relaxare dar si de rasfat.

Ma numesc Victor Stefan si am 4 luni si 3 saptamani, 9 kg si 70 cm. Mami imi da mereu sa pap laptic bun, laptic care ma ajuta sa cresc mare si voinic, sa fiu ferit de virusi si sa ma dezvolt armonios. Ne place sa ne iubim si mai ales sa adorm la ea in brate cu titi in gurita .