Sanatatea bebelusului

Eu ma confrunt cu aceasta problema la baiatul meu.Nu e bebelus, dar nu conteaza varsta.Uite ce am gasit despre apnee in cautarile mele disperate.M-a ajutat f mult aces articol ca sa inteleg daca are sau nu, si ce riscuri sunt.Sper sa te ajute info.Oricum,mergi si fa investigatii ca sa afli si care e cauza.Noi stim si urmeaza sa intervenim.!

Apneea de somn (Sindromul de apnee in somn SAS)

 

Generalitati

 

Apneea de somn este o afectiune a aparatului respirator caracterizata prin pauze respiratorii repetate, frecvente in timpul somnului. Durata perioadei de oprire a fluxului de aer este de 10 secunde. SAS prezinta diferite grade de gravitate: usoara, moderata sau severa, in functie de durata si frecventa episoadelor de apnee sau de bradipnee (scaderea ritmului respiratiei). Numarul episoadelor apneice variaza de la 5 la 50 pe ora de somn. SAS a fost clasificat in 3 tipuri: apneea obstructiva, apneea centrala si apneea mixta.

 

  Ne vom referi la apneea de somn obstructiva (ASO) sau apneea de somn simpla.  

ASO fluxul de aer inceteaza in ciuda impulsurilor respiratorii, datorita obstructiei sau ingustarii cailor respiratorii superioare, de obicei la nivel naso-faringian. In timpul somnului muschii faringelui si ai limbii se relaxeaza si produc obstructia partiala a cailor respiratorii. Oprirea respiratiei din ASO conduce la scaderea concentratiei oxigenului in sange (hipoxie).

La majoritatea pacientilor cu ASO, configuratia cailor respiratorii este afectata structural, ceea ce predispune la obstructie sau sunt prezente defecte anatomice evidente la nivelul nasului, gurii sau gatului, ca de exemplu hipertrofia tonsilara (amigdaliana). In pozitie culcata, in timpul somnului, amigdalele hipertrofiate contribuie la ingustarea cailor aeriene declansand apneea de somn. In timpul zilei, in perioada de veghe si in pozitie ortostatica aceste modificari fiziopatologice nu se produc.

Simptome la copil

La copil, simptomele depind de varsta acestuia:

- sub 5 ani: sforait, respiratie de tip oral, transpiratii, agitatie si treziri frecvente - peste 5 ani: sforait, enurezis nocturn, performante scolare scazute si intarzierea cresterii si dezvoltarii. Acesti copii prezinta tulburari de comportament si deficit de atentie.

Desi sforaitul este un simptom constant la copii cu ASO, somnolenta diurna, simptom diagnosticat la adulti nu este prezent in aceeasi masura ca la adulti. La unii copii singurul simptom al apneei de somn poate fi reprezentat de diminuarea ratei de crestere comparativ cu cei din aceeasi grupa de varsta. Desi rara, ASO la copii determina intarziere in dezvoltare si instalarea cordului pulmonar (hipertrofia ventriculara dreapta datorata afectiuni lor care altereaza functia si structura plamanului).

Alte boli care prezinta simptome similare SAS sunt hipotiroidismul (functie deficitara a tiroidei), narcolepsia (afectiune a somnului caracterizata prin atacuri rezistibile, repetate de somn in timpul zilei) si sindromul picioarelor nelinistite (senzatii neplacute la nivelul picioarelor care apar de obicei in cursul serii dupa culcare sau de multe ori si noaptea).

Mecanism fiziopatogenetic Colapsul cailor respiratorii din ASO produce sforait intens sau profund care se traduce sonor prin horcait, mormait, gafait, urmat de oprirea respiratiei timp de 10 secunde sau mai mult. In aceasta scurta perioada de apnee sforaitul inceteaza. Asfixia progresiva determina trezirea brusca a pacientului si astfel se restabileste fluxul respirator normal. Odata cu reluarea respiratiei pacientii readorm si sforaitul intens reincepe. Aceasta secventa de evenimente se repeta de zeci de ori pe noapte ducand la fragmentarea importanta a somnului.

Oprirea respiratiei produce scaderea concentratiei gazelor sanguine: scaderea presiunii partiale a oxigenului din sangele arterial si cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon. Hipoxia din timpul somnului suprasolicita sistemul nervos si aparatul cardiovascular, in timp acesti pacienti vor dezvolta hipertensiune arteriala, boala arteriala coronariana si prezinta agravarea ASO, interventia terapeutica fiind mai dificila.

Oboseala marcata din timpul zilei este responsabila pentru:

- frecventa mai mare a accidentelor de circulatie comparativ cu populatia normala - performante scolare slabe, insertie sociala dificila (slaba concentrare la locul de munca) si tulburari de memorie - modificari ale personalitatii, anxietate si depresie - disfunctie sexuala (pierderea apetitului sexual).

Oprirea respiratiei produce scaderea concentratiei gazelor sanguine: scaderea presiunii partiale a oxigenului din sangele arterial si cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon. Hipoxia din timpul somnului suprasolicita sistemul nervos si aparatul cardiovascular, in timp acesti pacienti vor dezvolta hipertensiune arteriala, boala arteriala coronariana si prezinta agravarea ASO, interventia terapeutica fiind mai dificila.

Oboseala marcata din timpul zilei este responsabila pentru:

- frecventa mai mare a accidentelor de circulatie comparativ cu populatia normala - performante scolare slabe, insertie sociala dificila (slaba concentrare la locul de munca) si tulburari de memorie - modificari ale personalitatii, anxietate si depresie - disfunctie sexuala (pierderea apetitului sexual).

am inteles de la dr ca dispare in tinp ce bb creste...........