Multumesc iulyya, nu a fost sarcina si nu a fost nici avort spontan. mai degraba a fost o dereglare de ciclu generata de stres si problemele pe care le am cu glanda tiroida.  Din dorinta mea mare de a fi insarcinata si din teama sa nu pierd sarcina daca se prinde, am tot incercat sa gasesc explicatii.  Multumesc pentru raspunsul tau.

Victoria draga, imi pare nespus de rau sa aud de situatia in care te afli. E adevarat ca nu poti sa ascunzi sotului situatia in care te afli. Gandeste-te ca mai tarziu iti poate reprosa acest fapt. Cel mai bine e sa ii zici ca esti gravida, dar sa insisti sa pastrezi copilul. Asta daca el inca isi va mai dori sa faci avort. Nu ai tu cum sa stii cum isi poate schimba parerea cand aude adevarul. Barbatii, marea majoritate, nu sunt pregatiti sa fie parinti pana nu isi vad copilul in brate. Treb sa tii minte ca durerea cea mai mare o vei simti tu, pt ca tu esti cea care poarta in burtica un mic ingeras. Tu procedeaza dupa cum iti dicteaza inima, dar cred ca ar fi foarte indicat sa mergi sa vb cu un preot, ba chiar mai bine, mergeti amandoi. Multa sanatate iti urez si Domnul sa va indrume.